Greseala primordiala – Legea educatiei editia 2010

Legea educatiei nationale ce urmeaza a fi asumata de Guvern este foarte “principiala” – mentioneaza  21 principii care vor guverna invatamantul preuniversitar si superior, precum si invatarea pe tot parcursul vietii in Romania:

  1. principiul echitatii
  2. principiul calitatii
  3. principiul relevantei
  4. principiul eficientei
  5. principiul descentralizarii
  6. principiul raspunderii publice
  7. principiul garantarii identitatii culturale a tuturor cetatenilor si a dialogului intercultural
  8. principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii nationale si valorilor culturale ale poporului roman
  9. principiul  recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea  identitatii lor  etnice, culturale, lingvistice, si religoase
  10. principiul egalitatii de sanse
  11. principiul autonomiei universitare
  12. principiul libertatii academice
  13. PINCIPIUL TRANSPARENTEI – concretizat in asigurarea vizibilitatii totale a deciziei si a rezultatelor, prin comunicarea periodica si adecvata a acestora
  14. principiul libertatii de gandire si al independentei fata de ideologii, dogme religiose si doctrine politice
  15. principiul incluziunii sociale
  16. principiul centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia
  17. principiul participarii si responsabilitatii parintilor
  18. principiul promovarii educatiei pentru sanatate inclusiv prin educatia fizica si  prin practicarea activitatilor sportive
  19. principiul organizarii invatamantului confesional poltrivit cerintelor specifice fiecarui cult recunoscut
  20. PRINCIPIUL FUNDAMENTARII DECIZIILOR PE DIALOG SI CONSULTARE
  21. principiul respectarii dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de invatamant

Dupa atatea principii care mai de care mai generoase aplicabile altora o sa punctez in oglinda principiile 13 si 20, aplicabile in principal Guvernului si Parlamentului din perspectiva indicatorului “Transparenta deciziilor guvernamentale” privind coruptibilitatea legislatiei, cu accent pe criteriile “procedura de adoptare a legii” si “calitatea si transparenta procedurilor de consultare”.

Cum intelegem ca am ajuns la starea actuala: ministrul educatiei fabrica un proiect de lege pe care il transmite spre neschimbare sub o forma mascata de consultare partilor interesa(n)te: sindicatelor din invatamant care nu sunt capabile sa inghita reforma, Parlamentului care are neobrazarea sa se miste prea lent, societatii civile care nu se conformeaza si mass-media, care in loc sa sustina neconditionat initiativa, genereaza dezbateri inutile … In aceasta situatie in care actorii nu reactioneaza ca intr-un stat de drepti veritabil,  singura solutie care ni se prezinta este asumarea raspunderii in Parlament, conditionata (evident) de neparticiparea la vot a parlamentarilor arcului guvernamental.

In mod normal Legea educatiei nationale urmeaza sa fie si implementata, afectand tot tineretul studios din Romania. Intrebarea e cine o sa o implementeze, in conditiile in care este o lege impusa si nu costruita impreuna cu societatea, prin reprezentantii ei.

Pe de alta parte, cultura coruptiei este omniprezenta in Romania, iar discursul mediatic nu face decat sa consolideze toleranta la coruptie.

Sa recapitulam: o lege impusa si care nu a a fost adoptata printr-un proces real de consultare publica si nu a fost rezultatul dezbaterilor parlamentare are toate sansele sa nu fie implementata corespunzator, existand riscul ca normele de implementare sa cedeze diverselor presiuni, iar opozitia tacuta la toate nivelele sa fie mai eficienta ca oricand.

Cine plateste? Tineretul Romaniei (noi generatii de cobai), platitorul de taxe, clasa politica in ansamblu si, nu in ultimul rand, democratia.

Reclame

Riscul de coruptie generat de legislatie

Cei trei piloni de implementare a unei politici publice sunt: legislatia, mecanismele de implementare a acesteia si practicile din “lumea reala”. Practica isi pune insa amprenta si in procesul de elaborare a legislatiei in Romania, rezultand o legislatie stufoasa, necorelata, contradictorie, nerealista si vulnerabila – cu risc de potential de coruptie.

Cand vorbim de coruptibilitatea legislatiei ne referim la masura in care forma unei legi, modul in care a fost adoptata sau lipsa de claritate a exprimarii cresc riscul de aparitie a actelor de coruptie in implementarea legii. De ce? Pentru ca nu este clar cine o implementeaza sau cum sau cu ce instrumente.

Definita ca o stare de abatere de la normalitate, de la datorie, coruptia inseamna folosirea abuziva de catre o persoana a functiei de decizie pe care o indeplineste, pentru a acorda un avantaj economic sau administrativ celui care corupe sau comunitatii de interese pe care o reprezinta.

Un exemplu il reprezinta Legea nr. 42 / 1990 pentru cinstirea  eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, abrogata de Legea nr. 341/2004  a recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la vistoria Revolutiei romane din decembrie 1989, modificate  si completate, astfel incat in 2006 (?) s-a impus preschimbarea certificatelor doveditoare a calitatii de revolutionar. Desi grupul tinta vizat de aceste norme merita tot respectul nostru, legea lui “POATE SA …” – sintagma care apare deseori in corpul legii, a transferat catre factori de decizie la nivel local si central puterea discretionara de a aprecia care dintr erevolutionari pot primi spatii comerciale, terenuri, schimburi de terenuri, spatii locative … In orice tara o legislatie cu asemenea prevederi  ar fi generat coruptie, suspiciune si pervertirea ideilor generoase care au sustinut aparitia acestor legi.

Sunt de mentionat factorii de risc privind aparitia coruptiei evidentiati in Strategia Nationala privind prevenirea si combaterea coruptiei in sectoarele vulnerabile si in administratia publica locala 2008 – 2010:

  • lipsa de fermitate si consecventa in aplicarea legislatiei in vigoare;
  • deficientele in interpretarea si aplicarea legislatiei existente in domeniile cu risc de coruptie;
  • conditionarea unor servicii de oferirea de avantaje;
  • tratament discriminatoriu fata de cetateni;
  • timpii foarte mari de raspuns la solicitarile cetatenilor.

Studiul “Coruptibilitatea legislatiei. Studiu de caz – utilizarea energiei eoliene in Romania” http://alma-ro.ngo.ro/date/665ffb92c80b65842c4c15f52304a0df/studiu%20coruptibilitate.pdf reprezinta un model de analiza a legislatiei folosind 5 indicatori si 14 criterii pentru evaluarea coruptibilitatii legislatiei.

Implicarea organizatiilor neguvernamentale in monitorizarea si formularea de recomandari pentru imbunatatirea situatiei existente in domeniul legislatiei si pentru  cresterea  gradului de influentare a politicilor publice (legislatie nationala si locala, norme si mecanisme de implementare), inclusiv din perspectiva prevenirii coruptiei, luand in calcul potentialul de coruptie al actelor normative, cauzat de birocratia excesiva si lipsa constientizarii riscurilro asociate faptelor de coruptie.